Mǎnǎstirea Timișeni

 

       Este o mǎnǎstire ortodoxǎ de maici, cu hramul “Tǎierea Capului Sfȃntului Ioan Botezǎtorul” (29 august), aflatǎ ȋn localitatea Şag, județul Timiș. Mǎnǎstirea a fost ctitoritǎ ȋn anul 1944, de cǎtre mitropolitul Vasile Lǎzǎrescu. În 1959 mânăstirea a fost închisă în urma Decretului 410 al regimului comunist, iar după 1959 mânăstirea de la Şag a fost preluată de ocolul silvic şi a funcţionat ca spaţiu de locuinţe pentru muncitori. Mǎnǎstirea a fost reorganizatǎ ȋn urma stǎruințelor mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu, în 1968.

      În 2002 a început construcţia noii biserici, care a fost sfinţită în 2013. Pictura bisericii a fost realizată în tehnica fresco, stilul bizantin, de către pictorii Constantin şi Petronia Dumitrescu-Gherghe.

Câmpurile cu brândușe din Munții Apuseni

 

Mǎnǎstirea Bȃrsana

       

         Este o mǎnǎstire de maici, cu hramul Soborul Sfinților Apostoli, 30 iunie, situatǎ ȋn localitatea Bȃrsana, județul Maramureș. 

Mȃnǎstirea este pentru prima oarǎ menționatǎ ȋntr-un document din 21 iulie 1390, aparținȃnd familiei voievodale Dragoș.

Vechea bisericǎ de lemn a mǎnǎstirii a fost construitǎ ȋn anul 1711, ȋn locul numit „Pǎrul cǎlugǎrului”, de cǎtre  pr. Ioan Ştefǎnicǎ, ȋn semn de mulțumire lui Dumnezeu pentru protecția din calea ciumei din anul 1710.

În 1739, biserica a fost mutatǎ ȋn Valea Izei, pe locul unui cimitir apǎrut ȋn urma luptei ȋmpotriva tǎtarilor, din anul 1717.

În 12 iulie 1791, mǎnǎstirea a fost desființatǎ, iar cǎlugǎrii alungați și-au gǎsit refugiu la Mǎnǎstirea Neamț. Pentru a feri biserica de profanare, credincioșii din localitate au mutat-o ȋn anul 1806 ȋn vatra satului, la Podurile Jbȃrului, unde se afla și astǎzi.